Rezervari

    Pentru mai multe informatii sau rezervari va stam la dispozitie la urmatoarele numere de telefon:

    0726 746 531

    0735 300 333

Manastirea Faget Boholt

Situata în apropierea imediata a Făgăraşului, mănăstirea se reconstruieşte în prezent în pasunatul „Făget" pe vârful dealului cunoscut de localnici ca „Dealul Crucii" sau „Matahuiul".

Existenta unei mănăstiri ortodoxe de călugări pe teritoriul satului Boholt este atestata documentar de înscrisurile ce consemnează distrugerea a peste 60 de mănăstiri din Transilvania de către generalul Buccow în anul 1761. Călugării din mănăstire au fost alungaţi si o parte s-au stabilit în Boholt. Materialul lemnos provenit din demolarea mănăstirii a fost folosit la construirea unei bisericuţe (ce a existat pana prin 1930-1940) în cimitirul satului. în tinda bisericii din Boholt se afla si azi o cruce de lemn masiv de stejar adusa de la mănăstirea din „Făget". Terenul actual al mănăstirii a fost donat de câteva familii din Boholt. Bisericuţa de lemn s-a sfinţit cu hramul „Sf. împăraţi Constantin si Elena" în 21 mai 2000.

Un merit deosebit îl au Maica Stareţa Teodora si monahia Pantelimona care au muncit la tot ce se afla azi la mănăstire, cu multa pricepere si dăruire. Construcţia bisericii mari si a dependinţelor a început în vara anului 2000.

Manastirea Sambata de Sus

Aflata pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munţilor Fagaras, mănăstirea este renumita ca loc de reculegere, mângâiere si întărire sufleteasca pentru credincioşii si vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest sfânt locaş.

Istoria mănăstirii începe din secolul al XVII-lea, când satul si moşia din Sâmbăta de Sus intra în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpatilor. în anul 16S4, acest boier construieşte o bisericuţa din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, Constantin Brâncoveanu , domn al Tarii Româneşti între anii 1688-1714, a zidit în piatra o bisericuţa si o mănăstire. în încercarea de a întări ortodoxia româna din Transilvania si de a da mărturie în timp despre unitatea de neam si credinţa a românilor de pe ambele versante ale Carpatilor, domnitorul Constantin Brâncoveanu întemeiază aici o mănăstire ortodoxa, aduce călugări si dascăli din Tara Româneasca, înfiinţează o scoală de gramatici, un atelier de pictura si o tiparniţa.

Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu îi revine Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926.

Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este /.AS. Dr. Antonie Plămădeala, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crisanei si Maramureşului. Sub îndrumarea sa a fost rezidită din temelie incinta mănăstirii, lucrare începută în anul 1985; s-au făcut reparaţii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brâncoveneasca. în jurul acesteia s-a ridicat din temelii incinta în stil brâncovenesc, în forma de patrulater, potrivit tradiţiei ortodoxe.

După 208 ani de la dărâmarea ei, Mănăstirea Brâncoveanu a reînviat în ziua de 15 august 1993, la sărbătoarea „Adormirea Maicii Domnului", când s-a sfinţit biserica noua ce poarta hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ca si întreaga mănăstire. în prezent obştea mănăstirii este de 35 de vieţuitori fiind condusa de părintele stareţ Arhim. Ilarion Urs.

Un mare renume a adus mănăstirii atelierul de pictura pe sticla. Astăzi, atelierul de pictura pe sticla în care se lucrează într-o maniera noua picturi tradiţionale pe sticla si creaţii noi, este cea mai importanta scoală de pictura din tara, scoală condusa de Părintele Arhidiacon Calinic Morar.

Herghelia Sambata de Jos

In Tara Făgăraşului, Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din România unde rasa pur sânge de Lipitani -renumita atât în tara cât si în străinătate - este crescută si îngrijită de peste un secol. Scurt istoric. Sediul central al hergheliei se afla pe terenul castelului Bruckental, ce a fost ridicat în 1760, în timpul împărătesei Măria Tereza. Herghelia de la Sâmbăta de Jos s-a înfiinţat în 1874. Păşunile alpine de la poalele Munţilor Fagaras, cu condiţiile climaterice favorabile si parametrii de sol asemănători cu cei din Carst, din zona Lipizza, au făcut sa se aleagă aceasta zona. La aceasta se adaugă asemănarea dintre rasa veche transilvăneană si rasa Lipitan.

In prezent, la herghelia de la Sâmbăta de Jos se afla aproximativ 300 de cai, din care 70 iepe de prasila si 12 armăsari pepinieri. Amintim de asemenea caii de turism ecvestru, caii de sport, caii de monta si tineret. Obiectivul de la Sâmbăta de Jos se ocupa nu numai de creşterea cailor, ci si de activităţi colaterale precum reproducerea si dresajul cailor sau producerea hranei animalelor.

Sâmbăta de Jos este situata la o altitudine de 400 m, la o distanta de 10 km de masivul Fagaras. Pentru a ajunge la Herghelia Sâmbăta de Jos, se urmează drumul european E 58. La 45 km de Sibiu, înspre Braşov, se afla un indicator.

 COPYRIGHT © 2009 Club NOVA ELITE Fagaras. Web design BY BLACK & WHITE MEDIA